Județul DÂMBOVIȚA


Ads

Nu există locații

DB

DÂMBOVIȚA

Judetul Dambovita

Obiective turistice

Obiective culturale

Atractii si distractii

Calendar Evenimente

Info utile Dambovita

Asezare

Situat în partea de sud a Carpatilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpatii Munteniei, judetul Dâmbovita are un relief variat ce se desfasoara în trepte: la nord se înalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre sud zona dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma Cândesti, în continuare, câmpia înalta a Târgovistei si câmpia Titu. Se învecineaza la vest cu judetul Arges, la est cu judetul Prahova, la sud-est cu judetul Ilfov, la sud cu judetele Giurgiu si Teleorman si la nord cu judetul Brasov - Cu o suprafata de 4054 km2, judetul Dâmbovita este unul din cele mai mici judete din tara, reprezentând 1,7% din teritoriul tarii, situându-se ca întindere pe locul 37 între judete. - Descoperirile arheologice din albiile râurilor Arges, Ialomita si Dâmbovita, precum si din orasul Târgoviste atesta existenta unei vieti intense înca din paleolitic. - Târgoviste a devenit capitala istorica a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între 1386 si 1418, Mircea cel Batrân a stabilit resedinta sa domneasca aici. De-a lungul secolelor, Târgoviste a continuat sa fie principala cetate de scaun ducând o politica de independenta sub domnia lui Vlad Tepes, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, Petru Cercel. Desi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domneasca, iar Bucurestiul a devenit noua capitala a Regiunii, Târgovistea continua sa fie implicata în afacerile politice si economice.

Clima

Clima temperat continentala este mai umeda si racoroasa în zonele înalte, iar în zonele joase cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate.

Resursele subsolului

- Resursele naturale cuprind o gama importanta de bogatii constituite în principal din : zaca - minte de titei, gaze naturale, carbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie. - Economia judetului este complexa, predominanta fiind industria care prezinta un grad ridicat de diversificare. Industria prelucratoare detine ponderea predominanta (80%) în productia industriala a judetului cu activitati preponderente în industria metalurgica (40%), industria de masini si echipamente, fabricarea materialelor de constructie si a altor produse din minerale nemetalice, industria de masini si aparate electrice, industria chimica, industria textila si de confectii, industria alimentara. Industria extractiva se concretizeaza în exploatarea de titei, gaze naturale, carbune si agregate minerale pentru constructii. Judetul Dâmbovita produce energie electrica pe carbune (Electrocentrala Doicesti) si hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobresti si Scropoasa)

Rezervatii naturale: Rezervatia Naturala Complexa Bucegi (Dâmbovita, Moroeni) Rezervatie naturala complexa. Climat alpin si subalpin, tonic stimulent, potential schiabil (peste 800 ha), vânat mare. Pestera Ialomitei (400 m lungime), Pestera Ursului, Cheile Orzei, Cheile Dobresti. Rezervatia naturala complexa Bucegi (32.663 ha, prezenta în judetele Dâmbovita, Prahova, Brasov) . Rezervatie naturala de zimbri (Dâmbovita, Bucsani) Rezervatie naturala de zimbri (39 exemplare) în Padurea Neagra. Muntii:

Muntii Bucegi (Dâmbovita) Masiv muntos situat în extremitatea estica a Carpatilor Meridionali. Din punct de vedere fizico-geografic (masivitate, frecvente urme glaciare etc.), masivul Bucegi face parte din Carpatii Meridionali, iar geologic este încadrat în Carpatii Orientali (alcatuit predominant din gresii si conglomerate.

Muntii Leaota (Dâmbovita) Masiv muntos situat în partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit predominant din sisturi cristaline, dar si din calcare jurasice (spre zona culoarului Rucar-Bran). Prezinta culmi domoale, cu întinse suprafete de eroziune, desfasurate sub forma unor plaiuri situate la 1600-1700 m altitudine.

Pesteri

Pestera Ialomita (Dâmbovita, Moroeni) Pestera Ialomita este situata în Valea Superioara a râului omonim, vale care reprezinta o treime din partea vestica a Bucegilor. Se afla la 1660 m altitudine în Muntele Batrâna. Gura pesterii, în forma de semielipsa, se deschide pe o terasa orizontala, situata la 18 m deasupra fundului vaii.

Lacuri

Lacul Pucioasa (Dâmbovita, Pucioasa) Lac antropic, construit pe cursul superior al râului Ialomita, intrat în circuitul hidroenergetic si de alimentare cu apa în anul 1974, vol. 8 mil. mc.

Lacul Vacaresti (Dâmbovita, Vacaresti) Lac antropic, cu o suprafata de 234 ha si un volum de 38,0 mil. mc.

Statiuni

Pucioasa (Dâmbovita, Pucioasa) Statiunea balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, ofera climat de deal, sedativ, izvoare cu ape minerale sulfuroase, de mare concentratie, sulfatate, clorurate, slab bicarbonatate, magneziene, a caror analiza chimica a fost efectuata pentru prima data în 1828.

Vulcana Bai (Dâmbovita, Vulcana-Bai) Statiune balneoclimaterica de interes local, cu climat de dealuri, sedativ si cu ape minerale de sonda, clorurate, sodice, calcice, iodurate, bromurate, magneziene, cu mineralizare totala de 73,59/litru, asemanatoare apelor minerale de la Baile Govora. Vestigii arheologice.

Complexul Muzeal Curtea Domneasca (Dâmbovita, Târgoviste) Monument istoric si de arhitectura laica si religioasa. Complexul muzeal Curtea Domneasca, ctitorita de Mircea cel Batran si amplificata de ceilalti domnitori cuprinde: Biserica Domneasca (sec. XVI, ctitoria lui Petru Cercel), ruinele Palatului Domnesc (sec. XIV), capela bisericii (sec. XV), s.a.

Ruinele Conacului Vacarestilor (Dâmbovita, Vacaresti) Monument de arhitectura laica. Ruinele conacului ce i-a apartinut familiei de scriitori Vacarescu (sec. XVIII); ruinele capelei (1868).

Ruinele Palatului Brâncovenesc (Dâmbovita, Doicesti) Monument istoric si de arhitectura laica. In anul 1706, Constantin Brancoveanu a initiat construirea unui palat pentru fiul sau, Mateias. Din vechiul palat brancovenesc, se pastreaza fragmente din zidul de incinta al curtii si fundatiile palatului.