Obiective culturale Iasi

Muzeul Mihai Eminescu - Împlinirea a 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a poetului îl găsea pe Eminescu fără un muzeu, la Iaşi, unde locuise o bună perioadă de timp. Ideea se reimpunea cu maximă necesitate. S-a ales această dată pentru concretizarea ei, nu o casă sau o cameră în care Eminescu fusese găzduit, ci locul în care însăşi amintirea poetului rămăsese în Iaşi o prezenţă vie, cotidiană şi perpetuă: Parcul Copou, acest sui-generis Fontainbleu al Iaşilor, vechi de peste două secole, cu arbori seculari, îndrăgit de Eminescu, în care trecerea sa pe aici e evocată încă de arborele preferat, teiul, devenit leitmotiv al poeziei sale. Localizare: Gradina Copou

Muzeul George Toparceanu - Chemat la Iaşi de G. Ibrăileanu la începutul lunii octombrie 1911, ca subredactor al „Vieţii Româneşti", Topîrceanu va rămâne al Iaşului până la sfârşitul vieţii, chiar dacă soarta îl va despărţi de el din timp în timp. Găzduit de Ibrăileanu, pentru început (până la 26 oct. 1911), mai târziu, poetul locuieşte în str. Păcurari, nr. 6, la d-nul Mihai Pastia, administratorul „Vieţii Româneşti".Din 1932 şi până în 7 mai 1937, poetul a locuit în casa din strada Ralet, nr. 7.  Micuţa, discreta, aproape misterioasa casă a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a aparţinut poetului Demostene Botez. Aici a fost instalat şi sediul revistei „Însemnări literare", la 8 ianuarie 1919, din care făceau parte: M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu şi Demostene Botez. Localizare: Str. Ralet, nr. 7, mun. Iasi

Muzeul Ion Creanga (Bojdeuca) - „Bojdeuca de căsuţă" cum o numeşte însuşi Ion Creanga (1 martie 1837 - 31 decembrie 1889), construita înainte de anul 1850, în mahalaua Ţicău, „ce-i mai zic şi Valea Plângerei", a devenit muzeu memorial (primul muzeu memorial de literatură din România) la 15 aprilie 1918. Căsuţa de pe strada Ţicăul de Sus nr. 4 l-a găzduit pe Ion Creanga din vara anului 1872, după ce fusese răspopit. Humuleşteanul s-a mutat aici, în camera din dreapta, având-o ca vecină, în cealaltă cameră, pe Ecaterina Vartic. Localizare: Str. Simion Barnutiu, nr. 4, mun. Iasi

Muzeul Mihail Sadoveanu - Principalele date referitoare la istoricul Casei de la Copou - devenită celebră datorită personalităţilor care au ctitorit-o şi care au locuit-o de-a lungul anilor - ne sunt furnizate de istoricul Dan Bădărău, cercetător al trecutului Iaşilor. Apelăm, deci, la sursa cea mai autorizată. "La 1834 nu se afla încă pe acest loc decât o vie a agăi Kogălniceanu în mijlocul vechilor podgorii ale Iaşilor, despre care se pomeneşte în cronici, căci războaiele nu le-au ocolit şi nu o dată s-au dat lupte printre vii. Mihail Kogălniceanu avea în oraş o casă spaţioasă, care mai există şi astăzi; dar el a hotărât să dea curs fanteziei sale şi să-şi clădească o vilă în mijlocul podgoriei, aproape la porţile Iaşilor. Şi tot el este acela care a avut ideea să ridice turnul în patru muchii din care cuprinzi cu vederea Moldova cu tot latul ei, din valea Prutului şi până la Ceahlău. Localizare: Aleea Sadoveanu Mihail, nr. 12, mun. Iasi

Muzeul Nicolae Gane - Casa „N. Gane", construită în secolul al XIX-lea, este situată într-o zonă privilegiată a Iaşului, în vecinătatea altor clădiri locuite odinioară de boieri cu nume ilustre. Acum, Memorialul „N. Gane" sugerează atmosfera preocupărilor şi climatul în care a trăit patronul spiritual al acestui edificiu. Nicolae Gane (1838-1916) a intrat în literatură ca nuvelist, ca un remarcabil povestitor şi memorialist al epocii sale. A fost, de asemenea, un foarte preţuit politician - deputat, primar, preşedinte al Senatului României şi ministru. Valoarea literară a creaţiei lui N. Gane a fost recunoscută prin primirea lui în Academia Română. Localizare: Str. N. Gane, nr. 22 A, mun. Iasi

Muzeul Otilia Cazimir - Casa în care a locuit şi a creat Otilia Cazimir a devenit muzeu memorial în 1972. Biroul la care scria Otilia Cazimir este plin de manuscrise. Călimara, ochelarii şi alte obiecte personale par că o aşteaptă. Biblioteca abundă în cărţi cu dedicaţii. Portrete ale sale sau peisaje din zona Bucşinescu, realizate de pictori din şcoala ieşeană, precum Victor Mihăilescu-Craiu, Nicolae Constantin ş.a. dau măsura preţuirii de care se bucura Otilia Cazimir în rândul artiştilor plastici. Localizare: Str. Otilia Cazimir, nr. 4, mun. Iasi

Muzeul Vasile Alecsandri – Mircesti - Numindu-se adesea „sihastrul de la Mirceşti", Alecsandri s-a mutat din vechea casă părintească din Iaşi, în casa construită între anii 1861-1867 sub supravegherea soţiei sale, Paulina Alecsandri. Aici a trăit până la moarte şi tot aici şi-a scris o mare parte a operei. Casa a fost deschisă publicului în 1928 cu sprijinul Academiei Române. Localizare: com. Mircesti, jud. Iasi

Muzeul Sf. Ierarh Dosoftei-Mitropolitul – Casa Dosoftei - Casa "Dosoftei" este muzeul care se ocupă, în cadrul Muzeului Literaturii Române, de literatură română veche. Ea se află în cea mai veche parte a oraşului, în preajma curţii domneşti, astăzi vis-a-vis de biserica Domnească şi Palatul Culturii (Complexul Naţional Muzeal "Moldova") şi nu departe de Biserica "Trei Ierarhi" - sediu al primei tiparniţe din Moldova în perioada lui Vasile Lupu şi a lui Varlaam. Clădirea actualului muzeu este considerată una dintre cele mai vechi construcţii din Iaşi, fiind atestată documentar în perioada lui Antonie-vodă Ruset şi a cărturarului şi a mitropolitului Dosoftei, intre 1673 şi 1679. Într-o primă fază, documentele semnalează clădirea ca făcând parte dintre anexele curţii domneşti, după mutarea capitalei de la Suceava la Iaşi. Localizare: Str. Anastasie Panu, nr. 54, mun. Iasi

Casa Vasile Pogor - Casa "V.Pogor" este sediul Muzeului Literaturii Române şi a societăţii literare "Junimea ‘90". Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor,tatăl junimistului,împreună cu soţia sa Zoe. Casa este ridicată pe vechile temelii ale caselor familiilor Coroi şi Cerchez), după cum ne spune înscrisul de pe piatra de temelie găsită în 1995 cu prilejul lucrărilor de restaurare. Acesta este edificiul în care, după 1863 (data fondării „Junimii“) s-au ţinut, vreme de două decenii, binecunoscutele şedinţe junimiste. Iacob Negruzzi nota, vorbind despre începuturile Junimii: „se făcuse obiceiul ca duminica după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu şi Pogor să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ţinuse“. Localizare: Str. Vasile Pogor, nr. 4, mun. Iasi

Muzeul Constantin Negruzzi - În imediata vecinătate a Prutului, la Hermeziu, com. Trifeşti, jud. Iaşi, la circa 40 de km. de municipiul Iaşi se află conacul familiei Negruzzi. Casa a aparţinut mai întîi lui Dinu Negruţ - tatăl scriitorului, primită ca zestre, în 1807, cînd se căsătoreşte cu Sofia Hermeziu -, apoi fiului acestuia Constantin. Casa, inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995, i-a avut ca oaspeţi, de-a lungul timpului, pe Mihalache Sturdza, Al. I. Cuza, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, P. P. Carp, majoritatea scriitorilor junimişti şi reputaţi actori ai Teatrului Naţional ieşean, muzicieni ca Eduard Caudella, în prezenţa căruia cei doi fraţi, Leon şi Iacob, cîntau la pian şi flaut. Localizare: sat Hermeziu, com. Trifesti, jud. Iasi

Muzeul Unirii - Clădirea muzeului constituie ea însăşi, primul şi cel mai important exponat de muzeu. Chiar golit de orice mobilier, edificiul constituie un punct de atracţie. Pledează în acest sens vechimea construcţiei, stilul arhitectonic, aşezarea în peisajul urban şi cu precădere destinul istoric de excepţie, casa fiind reşedinţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a regelui Ferdinand.   Construită la începutul secolului al XIX-lea în stil neoclasic, casa trece, de-a lungul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, în proprietatea mai multor familii boiereşti cunoscute din Moldova: Catargi, Paladi, Cantacuzino-Paşcanu, Ghica. Localizare: Str. Lapusneanu, nr. 14, mun. Iasi

Muzeul Viei si Vinului – Harlau - Cladirea in care se afla Muzeul Viei si Vinului este situata in orasul Harlau, judetul Iasi, strada Logofat Tautu, nr. 7, in preajma bisericii stefaniene cu hramul Sfantul Gheorghe, nu departe de centrul localitatii. Constructia dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea si a apartinut unui urmas al logofatului Tautu. In decursul anilor, constructia a suferit unele modificari, dar nu esentiale. Astfel, in 1875 si-a schimbat functiunea din resedinta boiereasca in sediu al Oficiului Postal. Localizare: Str. Logofat Tautu, nr. 7, oras Harlau

Muzeul Memorial Poni-Cernatescu - Casa din strada  M.Kogalniceanu  nr.7B din Iasi, care adaposteste astazi Muzeul “Poni-Cernatescu”, inaugurat la 7 noiembrie 1991, a fost construita in anul 1839 de catre mitropolitul Veniamin Costachi. Aici a locuit incepand din anul 1880 profesorul Petru Poni si familia sa, iar mai tarziu academicianul Radu Cernatescu. In anul 1918, a adapostit colectiile Bibliotecii Academiei Romane si a servit ca loc de intalnire pentru o seama de personalitati ale vietii stiintifice si culturale de la mijlocul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Localizare: Str. Mihail Kogalniceanu, nr. 7B, mun. Iasi

Muzeul de Istorie Naturala - Muzeul de Istorie Naturală a fost înfiinţat la data de 4 februarie 1834, din iniţiativa unui grup restrâns de membri ai Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, în frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturza şi Costachi Negri. Este primul muzeu de acest gen înfiinţat în Principatele Române şi, ca instituţie culturală, avea drept scop să prezinte publicului din Iaşi "bogăţiile pământene şi subpământene ale Moldovei, precum şi curiozităţi din alte părţi ale lumii". Localizare: B-dul Independentei, nr. 16, mun. Iasi

Manastirea Sf. Trei Ierarhi - Monument inconfundabil, veche vatră a culturii şi spiritualității din Moldova şi nu numai, Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi este situată în centrul tradițional al Iașului, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt - fosta Uliţă Domnească - pe partea dreaptă venind dinspre Catedrala Mitropolitană, foarte aproape de Palatul Culturii. Concepută ca un ansamblu mănăstiresc tradițional Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur)este până astăzi unul dintre cele mai renumite complexe de artă feudală românească, o capodoperă arhitecturală trecută în legendă şi care nu încetează a uimi vizitatorii din întreaga lume. Localizare: B-dul Stefan cel Mare, nr. 28, mun. Iasi

Manastirea Micaluseni - În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol şi parter şi care avea formă de cruce. În 1787, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" şi "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curţii boiereşti. Între anii 1821-1823, marele logofăt Dimitrie Sturdza (1756-1846), fiul lui Ioan Sturdza, şi soţia sa Elenco, au reconstruit biserica de curte în stil neoclasic, aşa cum poate fi văzută astăzi. El a înzestrat-o cu o frumoasă catapeteasmă în stil baroc şi cu numeroase obiecte de cult valoroase. Localizare: sat Miclauseni, com. Butea, jud. Iasi

Manastirea Vladiceni - Mănăstirea este construită la marginea Iaşilor, pe locul numit în cronici "Poiana Vlădicăi". Potrivit tradiţiei, domnitorul Alexandru cel Bun şi mitropolitul Iosif Muşat au întâmpinat la Iaşi, în 1415, alaiul care duceamoaştele Sf. Mucenic Ioan din Trapezunt către Suceava, capitala de atunci a Ţării Moldovei. De altfel tradiţia spune că hramul bisericii Nicoriţă se datorează aceluiaşi eveniment. Cert este că prima biserică a schitului Vlădiceni a fost înălţată la 1910, spre cinstirea Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan. Locaşul a ars opt ani mai târziu, în urma exploziei unui depozit de muniţii din apropiere. Localizare: str. Trei Fantani, nr. 14, mun Iasi

Manastirea Hadambu - In vechile documente domneşti se consemna faptul că în anul 1659, voievodul Gheorghe Ghica (1658-1659) i-a dăruit boierului grec Iani Hadâmbu, fost chelar, un loc "în pădurea Iaşilor, la Dealul Mare", pentru a construi o biserică cu hramul "Naşterii Preacinstitei şi Născătoarei de Dumnezeu". Un apropiat al domniei, boierul avea câteva moşii în judeţele Iaşi şi Vaslui, numai în Iaşi având 22 dughene, locuri de case, pivniţe de piatră pe Uliţa Mare, case în Târgul vechi de jos. Boierul Iani Hadâmbu a primit această proprietate cu scopul de a reînnoi o veche bisericuţă de lemn din secolul al XV-lea, având hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Localizare: com. Mogosesti, jud. Iasi

Manastirea Hlincea - Mănăstirea Hlincea este o mănăstire de călugări amplasată la ieșirea din municipiul Iaşi, în localitatea Hlincea, din comuna Ciurea, într-un cadru pitoresc aflat la poalele dealului Cetățuia. Ea datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, fiind ctitorie a domnitei Maria, fiica lui Petru Șchiopul, domnitorul Moldovei (1574-1579 şi 1582-1591) şi a șotului ei, spătarul de origine greacă Zottu Tzigara. Mănăstirea Hlincea este zidită în penultimul deceniu al secolului, înainte de anul 1591, la 3 kilometri sud-vest de Mănăstirea Cetățuia pe marginea liniei de cale ferată Iaşi-Vaslui şi a râului Nicolina. Localizare: sat Hlincea, com. Ciurea, jud. Iasi

Manastirea Barnova - Amplasată în satul Bârnova, comuna Bârnova, Mănăstirea Bârnova a fost ridicată în anul 1628 sub domnia lui Miron Barnovschi şi terminată până în anul 1661 în timpul domniei lui Dabija Vodă. Este împrejmuită cu un zid de piatră ridicat în anul 1728 de către domnitorul Grigore Vodă. Aici se află mormântul domnitorului Dabija Vodă, acoperit cu o piatră funerară aşezată vertical, frumos sculptată, cu chenar de struguri de vie, pe margini albă, cu scris slavon, datată 11 septembrie 1665. Localizare: sat Barnova, com. Barnova, jud. Iasi

Manastirea Cetatuia - Gândită şi ca loc de refugiu şi rezistenţă armată, Mănăstirea Cetăţuia a fost ridicată între anii 1669 – 1672 de către domnitorul Gheorghe Duca. Din acest motiv zidul exterior are metereze iar în colţuri sunt amplasate turnuri. Zidul de incintă este înalt de 7,0 m. şi lat de 1,4 m., construit din piatră masivă are turnuri de colţ, drum de strajă şi metereze cu diverse deschideri pentru arme de foc şi arcuri şi pentru turnuri. Intrarea în incinta se face pe sub turnul clopotniţă construit din blocuri masive din piatră având laturile de est şi vest încastrate în zidul de incintă. Localizare: Str. Cetatuia, nr. 1, mun Iasi

Manastirea Dobrovat - Sfânta mănăstire Dobrovăţ se află la o distanţă de 25 de kilometri sud-est de Iaşi şi la 35 de kilometri nord de Vaslui. Alegerea acestui loc pentru mănăstire nu este întâmplătoare deoarece documentele din secolul al XV-lea amintesc de existenţa pe valea Dobrovăţului în satul Călugăreni a unui schit a lui Giurgiu Călugărul cu hramul Schimbarea la Faţă şi a unei mănăstiri de la obârşia Dobrovăţului. Biserica mănăstirii Dobrovăţ, printre cele mai vechi şi mai frumoase, a început să se construiască în ziua de 27 aprilie 1503 şi s-a terminat în anul 1504, fiind ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Localizare: sat Rusi, com Dobrovat, jud. Iasi

 

Manastirea Frumoasa - Sub dealul Cetățuii, pe malul drept al Bahluiului, cam la doi km de Curtea Domnească, își are deschise porțile Mănăstirea Frumoasa. Este cea mai veche ctitorie înălţată pe acest loc, de Meletie Balica, un portar al Sucevei şi hatman al Moldovei. Poziția pitorească a mănăstirii îl determină pe domnitorul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica să restaureze între anii 1727-1733, adăugându-i un ansamblu de palate minunate după moda orientală. Localizare: Str. Radu Voda, nr. nr. 1, mun. Iasi

Manastirea Galata - Mănăstirea Galata a fost ctitorită de domnitorul Petru Şchiopu, iar Biserica a fost sfinţită in 1584. Numele îi vine de la cartierul cu acelaşi nume din Constantinopole (Istanbulul de astăzi), acolo unde domnitorii moldoveni găseau găzduire când mergeau la Înalta Poartă. Ca si alte mănăstiri din zona Moldovei, Galata are un zid înconjurător cu un turn-clopotniță. De altfel, Biserica mănăstirii a fost un model pentru Biserica Aroneanu Iaşi (1594), Biserica Mănăstirii Dragomirna Suceava(1608-1609), Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi  Iaşi (1639). Localizare: Str. Manastirii, nr. 4, mun. Iasi

Manastirea Golia - Ctitorie veche a marelui logofăt Ioan Golia, din sec. al XVI-lea, biserica "Înălțarea Domnului" a fost refăcută la alte dimensiuni de Vasile Lupu între anii 1650-1653 şi terminată în 1660 de fiul său, Ştefăniţă. Străveche pecete a artei româneşti, biserica mănăstirii "strălucită şi bogat înzestrată" apare ca o construcție monumentală care îmbină, după exprimarea ţarului Petru cel Mare al Rusiei, la 1711, "trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc şi moschicesc". Localizare: Str. Cuza Voda, nr. 51, mun. Iasi

Castelul de la Miclăușeni, cunoscut si sub denumirea de Castelul Sturdza este un edificiu care datează din 1752, fiind o copie a castelelor feudale apusene. În prezent, castelul si domeniul se afla in posesia Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Asemănarea frapanta a Palatului domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasacu palatul de la Miclăușeni nu este întâmplătoare, acesta fiind construit de o altă ramură a familiei Sturdza. Localizare: sat Miclauseni, com. Butea, jud. Iasi

Palatul Roznovanu - Actualul sediu al primăriei municipiului Iaşi, fostul Palat Roznovanu, este situat in inima Iașului, in apropierea celor mai semnificative monumente ale orașului. Clădirea impresionantă prin somptuozitate si fastul interioarelor, a fost construită in deceniile 7-10 ale sec. XVIII-lea si restaurată între 1830-1833 de către cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat si Catedrala Metropolitană. Localizare: B-dul. Stefan cel Mare si Sfant, nr. 11, mun. Iasi 

Crucea lui Ferentz - Amplasată pe Șoseaua Nicolina, crucea a fost ridicată de Mihail Racoviță pe locul unde cătanele austriece au năvălit in Moldova, fiind conduse de căpitanul belgian Ferentz Ernaut, cu intenția de a-l prinde pe domnul Moldovei, Mihai Racoviță Cu ajutorul tătarilor chemați in ajutor de către domnitor, Ferentz este prins, i se taie capul si este îngropat sub Cetățuie cu toți cei uciși atunci. Localizare: Sos. Nicolina, langa Petrom, mun. Iasi

Mausoleul Eroilor este un monument construit din beton armat intre anii 1928-1930 in municipiul Iasi si dedicat memoriei eroilor căzuţi in Primul Război Mondial. La baza monumentului se află cripta cu osemintele ostașilor romani căzuţi pe front in timpul primului război mondial. Localizare: Calea Galata, mun. Iasi

Casa Diaconului Ion Creanga - Ion Creangă a locuit în incinta Mănăstirii Golia între anii 1866 și 1871, însă a păstrat cheile de la locuință până în ianuarie 1872. În acești ani, Ion Creangă a fost diacon al Bisericii "Înălțarea Domnului", din incinta Mănăstirii Golia și a început să predea ca institutor în Iași. A locuit aici împreună cu soția sa Ileana - care l-a părăsit în anul 1867 - și cu fiul lor Constantin. Localizare: Str. Cuza Voda, nr. 51, mun. Iasi

Turnul Golei reprezintă o oază de liniște în mijlocul orașului Iași. Pentru a admira panorama unică a Iași-ului din Turnul Goliei, de la 30 de metri înălțime, vizitatorii trebuie să urce cele 128 de trepte. Incinta mănăstirii este înconjurată de un zid înalt prevăzut la colțuri cu turlele ridicate în 1667 și un turn-clopotniță refăcut în 1900, despre care Paul de Alep spunea că "nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție". Aproape de turn întâlnim o cișmea ce datează din vremea lui Alexandru Moruzzi. Localizare: Str. Cuza Voda, nr. 51, mun. Iasi

Biblioteca Centrala Universitara - Înfiinţată în 1835 ca bibliotecă a Academiei Mihăilene, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi este o instituţie de cultură a cărei evoluţie a transformat-o într-o componentă principală a vieţii universitare ieşene de astăzi, având rolul ei distinct, în care funcţiile sale informative şi formative se împletesc cu calitatea de tezaur al miilor şi sutelor de mii de tomuri preţioase pe care le deţine în colecţiile sale. Localizare: Str. Pacurari, nr. 4, mun. Iasi

Biserica Sf. Nicolae - Copou - Biserica Sfântul Ierarh Nicolae se află în cartierul Copou, în partea nordică a Iaşului. La această biserică se ajunge mergând pe Bulevardul Carol, din vecinătatea Parcului Copou. Ctitorul principal al bisericii este părintele Manole Petru. Unul din ctitorii bisericii este şi istoricul Nicolae Iorga. Lucrările de construcție au început în anul 1937 şi s-au încheiat în anul 1943, la data de 16 aprilie, când aceasta a fost sfințită de către mitropolitul Irineu Mihălcescu. Localizare: Aleea Grigore Ghica Voda, nr. 76, mun. Iasi, Jud. Iasi

Biserica “Sf. Nicolae Domnesc” a fost ctitorită de Ştefan cel Mare între anii 1491 – 1492 şi este cel mai vechi lăcaş de cult din Iaşi. Este plasat în apropierea fostei Curţi Domneşti (unde acum se află Palatul Culturii), motiv pentru care, aici au fost unși în domnie majoritatea domnitorilor Moldovei, de la Despot Vodă până la Alexandru Ioan Cuza. De aceea bisericii i s-a spus Sf. Nicolae – Domnesc. Localizare: Str. Panu Anastasie nr.65, mun. Iaşi

Biserica Zlataust - Biserica a fost zidită, la 1683 de Gh. Duca vodă, în doar 30 de zile, pe locul alteia mai vechi, din veacul XVI, ctitorită de Ştefan Tomşa I (1563-1564). Biserica a fost închinată de Duca vodă la Arghirocastro, de lângă Adrianopol (Bulgaria), în schimbul Hlincei, De stradela ZIataust se leagă şi numele scriitorului Ionel Teodoreanu, autorul Medelenilor. Amintirile acestei mahalale au fost evocate în scrierileFata din Zlataust, Uliţa copilăriei şi Casa bunicilor. Casa Teodorenilor se învecinează şi astăzi cu gardul Bisericii Zlataust. Localizare: Str. Zlataust, nr. 5, mun. Iasi, jud. Iasi

Catedrala Catolica - Catedrala rotundă seamănă cu o coroană ce trimite spre regalitatea lui Cristos care îi face părtaşi pe Maria şi pe credincioşi la regalitatea sa.Spaţiul de cult are 76 de bănci şi patru confesionale din stejar, baptisteriul pe partea dreaptă, la mijloc, şi un al doilea tabernacol pe stânga, la mijloc. Localizare: B-dul Stefan cel Mare si Sfant, nr. 26, mun. Iasi, jud. Iasi

Catedrala Mitropolitana - Actuala Catedrală mitropolitană, construcţie monumentală din veacul al XIX-lea, este situată într-un perimetru plin de mărturii privind reşedinţa mitropoliţilor Moldovei. Catedrala a fost construită pe locul unde s-au aflat temeliile a două biserici mai vechi: biserica Albă (sec. XV), biserica Stratenia (sec. XVII). Localizare: B-dul Stefan cel Mare si Sfant, nr. 16, mun. Iasi, jud. Iasi

Biserica Armeana din Iaşi este cea mai mare din România şi are o vechime de peste 600 de ani.  În Iasi, anul 1395 este considerat anul fondării Bisericii Armene, cu Hramul Sfintei Maria. Piatra de temelie consemnează: “Cu mila lui Dumnezeu s-a pus temelia Bisericii Sfânta Născătoare de Dumnezeu, prin osteneala părintelui Iacob şi a lui hagi Marcar şi Grigor. 1395”. Localizare: Str. Armeana, nr. 22, mun. Iasi, jud. Iasi

Biserica Aroneanu - Biserica a fost construită în anul 1594 de către domnul Aron Voda. Se deosebește de celelalte biserici prin decorația exterioară deosebit de frumoasă. Se poate observa în exteriorul bisericii un motiv decorativ format din caneluri verticale şi ornamente teracote de culoare verde. Interiorul bisericii nezugrăvit la origine, păstrează totuși unele decorațiuni geometrice. Localizare: com. Aroneanu, jud. Iasi, la 4,5 km de mun. Iasi

Biserica Domneasca din Ruginoasa - Lângă palatul de la Ruginoasa , ridicat de vistiernicul Sandu Sturdza se ridică, în 1811, biserica cu hramulAdormirea Maicii Domnului, pe locul unde fusese cândva o biserică de lemn. Biserica înălțată din piatră și cărămidă, respectă stilul arhitectural moldovenesc, cu planul în formă de cruce, având la intrare, pe pronaos, turnul clopotniță înalt de 37 de metri. Localizare: com. Ruginoasa, jud. Iasi, in spatele Palatului

Biserica Sfântul Gheorghe Harla, situată în imediata vecinătate a Curților Domnești, reprezintă unul din cele mai reușite monumente ale epocii Ştefan cel Mare. Conform datelor din pisania bisericii rezultă că biserica Sf. Gheorghe a fost construită în mai puțin de 5 luni, în anul 1492. În timpul lui Petru Rareș a fost pictată, fiind cea mai veche biserică din Moldova care a avut pictură exterioară, care însă s-a deteriorat, fiind în anul 1791 tencuită şi zugrăvită. Localizare: Str. Logofat Tautu nr. 16, Harlau. Jud. Iasi

Biserica Sfântul Dumitru aparține perioadei de domnie a lui Petru Rareș, care prețuind mult Hârlăul, a înălţat biserica cu hramul Sf. Dumitru între anii 1530-1532. Aceasta a fost restaurată în anul 1779 de către spătarul Iordache. Se poate observa cu ușurință influenţa bisericii Sf. Gheorghe, atât în plan cât şi în dimensiuni. Localizare: Str. Stefan cel Mare, nr. 9, Harlau, jud. Iasi

Biserica Barboi - Ansamblul cuprinde Biserica, zidul de incintă, turnul clopotniță, construit cu cheltuiala lui Constantin fiul lui Dimitrie Sturza, şi o casa parohială în care a funcționat, în anul 1834, Institutul de educaţie al fetelor şi o casă de ape. Biserica are planul în formă de cruce greacă, după modelul celor de la Muntele Athos. Intrarea principală este marcată de un portal impozant susținut pe 6 coloane din piatră cu capiteluri dorice. Biserica are o turla centrală cu deschidere mare ce se dezvoltă pe o baza pătrată. Turla centrală este încadrată de 4 turle cu deschidere mult mai mică şi care au baze octogonale. Localizare: Str. Barboi, nr. 12, mun. Iasi, jud. Iasi

Biserica Vovidenia - Aflată lângă Mânăstirea Golia, Biserica Parohiei “Vovidenia” (cu hramul Intrarea Maicii Domnului în biserică) face parte din patrimoniul istoric şi arhitectural al judeţului Iaşi. Este o biserica de zid care, se pare, a fost construită în secolul al XVII-lea – după cum deducem din cea mai veche însemnare care se găseşte pe o icoană şi care indică anul 1645. Deoarece nu s-a păstrat vreo pisanie ori vreun alt document, nu cunoaştem ctitorul. În orice caz, este o biserică orăşenească fortificată, uşor de asociat cu arhitectura epocii lui Vasile Lupu (deşi tradiţia o atribuie unui anume patriarh Nichifor, venit din Răsărit şi stabilit la laşi.). Localizare: Str. Vovideniei, nr. 11, mun. Iasi, jud. Iasi

Biserica Sf. Parascheva Tg. Frumos - Cunoscuta si sub numele de ”Biserica Domneasca”, a fost zidita in anul 1540, sub domnia lui Petru Rares si este cel mai important monument istoric al localitatii.  Biserica este construita din caramida pe temelie de piatra de cariera; in forma de corabie, deasupra altarul in forma semicirculara in obsida, lungimea in exterior de 29 m, latimea de 9 m, inaltimea de 20 m. Turla existenta ce tine loc si de pridvor, a fost adaugata prin secolul al XVIII – lea.  In decursul timpului, biserica a fost restaurata de mai multe ori (1863, 1869, 1880, 1906, 1970) insa si-a pastrat forma initiala. Localizare: Str. Petru Rares, Tg. Frumos, jud. Iasi

Biserica Sf. Voievozi Pascani - Prima atestare documentară a localității Pașcani se află într-un hrisov de danie din 8 aprilie 1419, fiind menționat cu statutul de sat. Într-un alt document al domnitorului Alexăndrel, dat la 2 iulie 1453, se precizează că satul Pașcani se află pe moșia boierului Oană Pașcă, de la care i se trage și numele. În secolul al XVII-lea, moșia satului a ajuns în proprietatea boierilor Cantacuzino. Boierul Iordachi Cantacuzino a îndeplinit rangul de mare vistiernic la curtea domnească de la Iași, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Marele boier era cumnat cu domnitorul, soția sa Catrina Bucioc fiind soră cu Doamna Tudosca, întâia nevastă a domnitorului. Localizare: Aleea Parcului, nr. 5, Pascani, jud. Iasi

Biserica Sf. 40 de Mucenici - Poarta hramul "Sfintii 40 de mucenici din Sevastia" si "Duminica tuturor Sfintilor Romani". A primit statutul de biserica de sine statatoare, tinea de Patriarhia de Constantinopol. S-a pastrat catapeteasma din secolul al XVIII - lea si o icona din anul 1814, infatisandu-l pe Sfantul Nicolae. Icoana este realizata de unul dintre cei mai buni pictori autohtoni de icoane, Eustatie Altini. Aici a fost inmormantat Gh. Asachi si alti membrii ai familiei sale. In memoria lui Gh. Asachi a fost ridicat un monument funerar, amplasat in curtea bisericii. Singura biserica din tara care a fost numita dupa acesti sfinti. Localizare: Str. Berthlot, vis-a-vis de Spitalul Militar, mun. Iasi, jud. Iasi

Biserica Banu - biserica de lemn în anii 1705 – 1800, amplasată pe terasa inferioară a Bahluiului ce se întindea până la "marea râpă" din marginea oraşului (astăzi "Râpa Galbenă) la începutul secolului al XVIII - lea, prima biserică executată din bârne de stejar, având ctitor pe "Savin Zmucilă vel Ban" la 1705, avea o parcelă suficient de mare pentru a putea avea şi cimitir parohial. Locul a fost cumparat pe uliţa "Cărvăsăriei" (a Vamei). Ca urmare a dezvoltării oraşului pe direcţia nord-vest, biserica devine neîncăpătoare. În jurul anului 1799 vechea biserică din lemn devenise neîncăpătoare şi se deteriorase mult. Mitropolitul Iacob Stamati contribuie cu o sumă mare la construirea noii biserici alături de obştea parohiei. Localizare: Str. Banu, nr. 9, mun. Iasi, jud. Iasi