|
|
|
Cheile Sugaului
Rezervatie geologica aflata inainte de intrarea in Cheile Bicazului, la capatul sudic al Masivului Munticelu, cu 350 m inainte de confluenta Sugaului
cu Bicazul, pe raza comunei Bicaz-Chei. Are o suprafata de 90 ha. Deosebit de atragatoare, pe fondul spectaculos al acestui fenimen carstic, sunt
formele rezultate prin eroziunea calcarelor si prezenta travertinului, roca rara formata prin precipitarea calcitului din cele doua izvoare minerale. Este
cel mai mare depozit de travertin in geneza qctiva din Romania.
|
|
Cheile Bicazului
Fac parte din Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas, aflandu-se la aproximativ 60 km de Piatra-Neamt. Cheile au fost formate de raul Bicaz si fac legatura intre Transilvania si Moldova. Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Rosu in amonte pana la localitatea Bicazul Ardelean in aval, este strabatuta de drumul transcarpatic DN 12C care leaga orasele Gheorgheni si Bicaz.Cheile Bicazului reprezinta o zona geografica deosebit de pitoreasca din Romania situata in partea centrala a Muntilor Hasmas, in nord-estul tarii in judetele Neamt si Harghita.
|
|
Parcul National Cheile Bicazului-Halmas
Rezervatie geologica si peisagistica extrem de spectaculoasa din Masivul Halmas, situata la 27 km S-V de Bicaz. Se intinde pe 10 km din Valea
Bicazului, pe raza comunei Bicaz-Chei, oferind imagini "salbatice", cu adevarat unice si de neuitat. Altitudine 670-1792 m ; suprafata 6575 ha.
Cheile s-au format prin erodarea calcarelor mezozoice de catre apele paraului Bicaz. Asocierea tipurilor de roci diferit colorate si variate ca forma si alcatuire, intalnite
pe intreg traseul Bicazu Ardelean - Lacul Rosu, face ca imensa despicatura a vaii BIcazului sa constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Muntii Carpati.
Cheile sunt starjuite de culmile : Ucigasul, Piatra Altarului(turnul Bardosului), Sahard. Stancile ascund pesteri de o deosebita frumusete (Pestera Neagra, Pestera Cascada).
|
|
Stanca Piatra Teiului
Stanca are 23 m inaltime si se afla la "coada lacului" de acumulare Izvorul Muntelui. lana viaductul din Poiana Largului. Adusa probabil
de ghitari, intr-o veche era geologica. Cateva legende, intre care si cea preluata de alecu Russo (1840), explica prin fantasticul popular misterioasa prezenta a insolitei stanci.
|
Muntele Cozla
In partea de nord a orasului se ridica muntele Cozla, cu altitudini de 657 m in punctul numit "Trei Coline" si 679 m in punctul "Trei Caldari" (aproape de satul Garcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud si este alcatuit din straturi de marne diferite, sisturi argiloase, straturi bogate in fosile de pesti si alge, reprezentate si la Muzeul de Stiinte Naturale din Piatra Neamt. De aici pornesc cele mai atragatoare trasee de pe Cozla, care ne poarta pe firul potecilor umbroase, pe sub bolta de cetini, spre Darmanesti, spre Carlomanul sau spre ciudata creatie a naturii pe care localnicii o numesc "La trei caldari". Aici, in peretele de piatra, se afla sapate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm ( care pentru raritatea si interesul lor stiintific sunt declarate monumente ale naturii ) a caror origine este diferit explicata de specialisti : unii considera ca ne aflam in fata unui fenomen carstic, altii le atribuie o nat ura periglaciara, in timp ce alti cercetatori le califica drept marmite eoliene formate prin actiunea indelungata a vanturilor. Pe Cozla au fost descoperite in 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice si sulfuroase, recomandate de analizele facute la vremea respectiva de Petru Poni, in tratarea afectiunilor digestive si circulatorii. Desi aceste ape au atras la Piatra Neamt, mii de turisti, in timp, exploatarea nerationala a dus la colmatarea lor. O investitie in acest domeniu ar putea oferi si in zilele noastre posibilitatea revalorificarii acestor ape.
|
Parcul Cozla si gradina zoologica
Parcul Cozla amenajat in terase succesive pe versantul sudic al muntelui cu acelasi nume, este accesibil de pe strada Stefan cel Mare. Aici se afla un interesant punct zoologic ce reuneste specii reprezentative din fauna locala si unde ursii, lupii, vulpile, caprioarele, pasarile si chiar un leu constituie o adevarata delectare pentru vizitatorii de toate varstele. De aici vechea sosea pietruita urca in frumosul parc amenajat pe muntele Cozla. Parcul Cozla are o istorie interesanta : in ziua de 31mai 1897 o parte a muntelui Cozla s-a dislocat in urma unei alunecari de teren. Autoritatile locale (primarul Nicu Albu) au hotarat sa profite de ocazie pentru a realiza aici un parc. Lucrarile s-au desfasurat intre anii 1900-1904. In timpul construirii cailor de acces, au aparut la suprafata obiecte dacice, ceea ce a condus pe cercetatori la concluzia ca aici a existat o cetate dacica.
|
|
Lacul Cuejdel
Lacul Cuejdel este situat in bazinul Cuejdiului, afluent al Bistritei pe stanga, la circa 20 km nord-vest de Piatra-Neamt. Are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafata de peste 35 ha, care a afectat versantul stang al vaii Cuejdiului, in mai multe etape, incepand din anul 1978 si pana in anul 1991 cand masa alunecarii de teren a barat in totalitate albia paraului, favorizand acumularea apei.El este un lac de baraj natural, de aceeasi origine ca si binecunoscutul Lacu Rosu. Fiind mai putin cunoscut si popularizat constituie, mai ales pentru locuitorii din zona Piatra-Neamt, un punct de atractie deosebit (drumetii, pescuit).
|
|
Lacul de acumulare Izvorul Muntelui
Este un lac de acumulare format pe Bistrita, are o inaltime de 127 m, o lungime de 435 m si o latime maxima la baza de 119 m. Lacul in sine are o lungime de 40 km, o suprafata de 33 km2 si un volum maxim de apa de 1.250 milioane m3. Constituie o atractiva zona de agrement. Se pot face plimbari cu vaporasul, se pot inchiria salupe)
|
|
Masivul Ceahlau
Adevarata fortareata naturala, de mare spectaculozitate, se intinde pe circa 290 kmp si este constituit dintr-un sistem de culmi radiare ce converg in doua puncte cu inaltime maxima : Ocolasul Mare (1907) si Toaca (1904m).
Format in Cretacic, Ceahlaul e alcatuit din roci sedimentare care, "sculptate" de agentii externi, au dat nastere la numeroase stanci cu forme interesante, fiecare cu legenda ei: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron...
Alte atractii : cascada Duruitoarea(25m), rezervatia "Polita cu crini, capre negre , floarea de colt si alte plante si vietuitoare ocrotite de lege.
Este singurul munte sfant din Romania, avand deci hram, aidoma bisericilor. Hramul Ceahlaului este Schimbarea la Fata.
|
|
Cascada Duruitoarea
Cascada Duruitoarea este situata în Masivul Ceahlau, la 1.021 m altitudine, formata
pe Pârâul Rupturii. La cascada Duruitoarea se poate ajunge în circa doua ore,
pe poteca ce urca de la Durau la cabana Dochia. Caderea de apa masoara aproape 100 m si
este despartita de un prag în doua parti distincte
|
|
Rezervatia de zimbri de la Dragos Voda
Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina "Dragos Voda", infiintata in anul 1968, se afla in nordul judetului Neamt, pe raza
comunei Vanatori-Neamt, in apropierea drumului national DN.15 si a Manastirii Neamtului. Primele ezemplare de zimbri , in numar de trei , au fost aduse din Polonia in anul 1970.
In anul 1974 se nasc primele doua exemplare de zimbru in cadrul rezervatiei.
|
Lacul Batca Doamnei:
S-a formai in anul 1962, prin bararea raului Bistrita si indiguirea laterala a unui perimetru din cadrul sesului; are ca scop de a feri orasul de inundatii. Este siutuat la o altitudine de 325 metri, iar suprafata lui este de 240 hectare, avand o latime maxima de 1050 metri, lungimea de 3200 metri si o adancime de 15 metri. Volumul acumularii de apa este de aproximativ 10 milioane metri cubi.
|
|
Cetatea Neamt
Cetatea se afla la o altitudine de 480m , este atestata documentar din 1395, a fost construita in doua etape, din piatra si un mortar extrem de rezistent. Cetatea Neamt, cetate medievala din Moldova, aflata langa orasul Targu Neamt. Ridicata in timpul lui Petru I al Moldovei, cetatea cunoaste cea mai infloritoare perioada in timpul lui Stefan cel Mare, care o include in sistemul defensiv de cetati ce aveau ca rol apararea Moldovei. Constructia cetatii s-a efectuat in doua etape. Prima etapa, din timpul domniei lui Petru I Musat, s-a concretizat prin ridicarea unui fort central, aproape patrat, cu fundatia construita in trepte, adaptata la forma terenului, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 m si inalte de 12 m, prevazute cu creneluri si cu patru tunuri de aparare in colturi. In exterior, zidurile erau sustinute de 15 contraforturi, puternice si impunatoare. In interior,
existau ziduri de incinta care mareau rezistenta zidurilor exterioare. In curtea interioara exista o fantana (degajata partial in urma sapaturilor arheologice), care ajungea la panza freatica.
Aceste ziduri ale fortului construit de Petru I Musat s-au pastrat bine pana in prezent.
|
|
|
|
