|
|
|
Pestera Ursilor
Pestera Ursilor, situata la 86 km de Oradea, pe DN 76. A fost descoperita intamplator la sfarsitul anilor 1970, in zona carierelor de marmura din muntii Chiscau, la o altitudine de 482 de metri. Numele pesterii provine de la resturile fosilizate ale ursului de caverna (Ursus Spelaeus - disparut acum aproximativ 15.000 de ani), care s-au descoperit aici. Pestera are dimensiuni relativ mici (1500 de metri lungime). Doar galeriile superioare, care totalizeaza 847 de metri, au fost amenajate in vederea vizitelor turistice. Numele lor evoca personalitatea omul de stiinta roman Emil Racovita (1868-1947), fondatorul speologiei romanesti, momente din istoria pesterii (galeria Ursului, a Mastodontului) sau feeria creata de stalactite si stalagmite.
|
|
Pestera Scarisoara
Pestera Scarisoara - situata la o inaltime de 1200 de metri, in apropierea satului Garda, pestera Scarisoara este celebra prin ghetarul pe care il adaposteste in interiorul stancilor ei calcaroase. Temperatura relativ constanta din interiorul pesterii (0° C) mentine constant volumul ghetarului tot timpul anului, intre 40.000 si 55.000 mc. Acest fenomen este unic in Europa. Accesul la sala principala a pesterii, de forma circulara, se face pe o scara care coboara printr-un coridor aproape vertical la 48 de metri sub pamant. Din sala principala se poate ajunge in alte incaperi cu pereti de gheata, cu stalactite si stalagmite: palatul Sanzianei, Biserica, Catedrala, etc.
|
|
|
|
Pestera Magura
Pestera Magura, renumita pentru bogatia de concretiuni de mari dimensiuni
|
Pestera Fīnate
|
Pestera din Gīrda
|
Pestera Coiba Mare
|
Pestera Coiba Mica
|
Pestera Corobana lui Gīrtau
|
Pestera cu Doua Intrari
|
Pestera Vulpilor
|
|
Pestera Vantului
Pestera Vantului-(langa suncuius, pe malul stang al Crisului Repede), cea mai lunga pestera din Romania-peste 40 km, strabatuta de un curs subteran de apa, cu bogate fenomene de coroziune. Datorita acestor caracteristici rare, este vestita si peste granitele tarii. Poate fi vizitata doar cu ghid;
|
Pestera Sura
|
Pestera Coliboaia
|
Pestera de la Dosul Muncelului
|
|
|
|
Pestera Focul Viu
Pestera Focul Viu-(la 2 ore de cabana Padis, mers pe jos, la 1.120 m altitudine), include un ghetar cu un volum de 25.000 m3-al doilea din Romania, care straluceste in lumina soarelui datorita unei 'ferestre' din tavan care lumineaza pestera, dand impresia feerica de foc viu
|
Pestera Dracoaia
|
Pestera Gaura Fetii
|
Pestera Pisolca
|
Pestera Onceasa
|
|
Pestera Meziad
Pestera Meziad-(DN 76 pana la Beius, apoi abatere 16 km), rezervatie speologica din Muntii Padurea Craiului, una din cele mai mari pesteri din Romania (4.750 m lungime si mai multe nivele). Se viziteaza numai cu ghid;
|
Pestera Firei
|
Pestera Pepii
|
Pestera cu Apa de la Bulz
|
Pestera de la Fīntīna Rosie
|
Pestera de la Alun
|
Pestera cu Pesti
|
Pestera Fīnate
|
Avenul de sub Zgurasti
|
|
|
|
Pestera Ciur Ponor
Pestera Ciur Ponor-cel mai lung curs subteran de apa din Romania: 5.000 m;
|
Pestera Corbasca
Pestera Corbasca-renumita pentru bogatia de concretiuni de mari dimensiuni;cu forme carstice deosebit de pitoresti si interesante.
|
Pestera Poarta lui Ionel
|
Pestera Ferice
|
Pestera Vīrseci
|
|
Pestera Caput
Este colectorul tuturor apelor din acest bazin hidrografic, reprezentand o galerie descendenta in trepte, cu numeroase cascade pe 2000 metri. Aceste ape sunt drenate spre galeria subterana a Cetatilor Ponorului.
|
Pestera Cuptorul
|
Pestera de la Honu
|
Pestera Sura Boghii
|
Pestera Sura
|
Pestera cu Apa de la Fata Balacenii
|
Abriul din Valea Plaiului
|
|
|
|
Pestera din Groapa de la Barsa
Pestera din Groapa de la Barsa-in Muntii Bihor (la 1.100 m altitudine); In zona exista multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor:un ponor prabusit de mari dimensiuni (actualmente inierbat), un altul cu pod natural, un lac suspendat cu apa neagra situat intr-o dolina (Taul Negru) si mai multe pesteri : Sistemul Zapodie - Pestera Neagra (dezvoltare 11 km, parcurs dificil).
O alta pestera importanta este Ghetarul de la Barsa, a carei intrare se afla in partea nordica a depresiunii. Ea are o dezvoltare de 2 750 m, portiunea de la intrare fiind accesibila si prezinta gheata; marimea blocului de gheata variind in functie de sezon.
Poteca marcata ce strabate Groapa Barsa, trece pe la toate obiectivele amintite mai sus. Singurul izvor cu apa potabila se afla in partea sudica, in apropierea intrarii in Pestera Neagra.
|
|
Pestera Vadu Crisului
Pestera Vadu Crisului-(DN 1 pana la Topa de Cris, apoi abatere 6 km), are 5 km lungime si este amenajata pentru vizitare;
|
Pestera de la Varnita
|
Pestera de la Fata Pietrii
|
Pestera Tibocoaia
|
Pestera cea cu Punte
|
|
|
|
Pestera 'Cetatile Radesei'
Pestera 'Cetatile Radesei'-(la 1-2 ore de la cabana Padis, mers pe jos), este vestita prin cele 5 ferestre naturale, lumina soarelui dand stancilor aspecte de basm.
|
Pestera din Padis
|
Pestera Neagra
|
Ghetarul de la Barsa
|
Pestera de la Zapodie
|
|
Pestera din Dealul Cornii
|
Pestera de la Zvīrlisul Soimului
|
Pestera Corbestilor
|
Pestera de Sus de la Corbesti
|
Pestera Corbasca
|
Pestera Mare din Dīmbul Colibii
|
Pestera din Dosul Blidarului
|
Pestera Mica din Dīmbul Colibii
|
|
|
|
Cascada Moara Dracului
Cascada Moara Dracului de la Stana de Vale spre Valea Draganului (20 m inaltime)
|
Cascada Valul Miresei
|
Cascada Rachitele
|
Cascada Vīrciorog
|
Avenul din Vranita
|
Avenele de la Cetatea Radesei
|
Ghetarul Bortig
|
Avenul Acoperit
|
Avenul Gemanata
|
|
Cascada Bulbuci
Cascada Bulbuci (40 m inaltime, in muntii Bihorului)
|
Cascadele din Cheile Galbenei
|
Cascada din Coiba Mica
|
Cascada Oselu
|
Avenul Negru
|
Avenul Pionierilor
|
Hoanca Mare din Grumazul Batrīnei
|
Avenul cu Cascada
|
Izbucul din valea Alunului
|
Izbucul de la Rīmeti
|
|
|
|
Cascada Saritoarea Bohodeiului
Cascada Saritoarea Bohodeiului-(pe soseaua Oradea-Deva, langa Pietroasa), are o cadere de 80 km, fiind a 3-a din tara, ca inaltime, si impreuna cu zona invecinata formeaza o rezervatie complexa (geologica, floristica si forestiera);
|
Cascada Iadolina
|
Saritoarea Iedutului
|
Izvorul Rece
|
Cotetul Dobrestilor
|
Izbucul Tauz
|
Izbucul de la Coliba Ghiobului
|
Izbucul Gura Apei
|
|
|
Lacul Cefa
Lacul Cefa-pepiniera piscicola (langa Cefa);
|
Lacul Lesu
Lacul Lesu-zona de agrement (pe Valea Lesului);
|
|
|
|
Lacul Peta
Lacul Peta-Baile 1 Mai, rezervatie floristica formata dintr-un complex lacustru (4 ha), fiind singurul loc din Europa unde nufarul tropical creste in mod spontan. Acest lac nu ingheata niciodata datorita izvoarelor termale care-l alimenteaza
|
Lacul Vida
|
|
|
|
Valea Sighistelului
Valea Sighistelului-rezervatie geologica (la 2 km de Sighistel, langa Campeni);
|
Taul lui Ghib
Taul lui Ghib-o raritate in peisajul calcaros din tara.
|
Defileul Crisului Repede
Defileul Crisului Repede-insoteste soseaua nationala Cluj-Oradea si apoi trece prin Muntii Padurea Craiului, fiind o rezervatie complexa (geologica, faunistica si floristica), de 247 ha, ce include 11 pesteri si defileul calcaros al Crisului Repede
|
|
Cetatile Ponorului
Cetatile Ponorului reprezinta fara indoiala cel mai grandios fenomen carstic al Romaniei, cunoscut si apreciat in intreaga lume. Simbolul Padisului, si chiar a intregilor Munti Apuseni, portalul cetatilor si cele trei doline imense, fascineaza orice turist care iubeste natura. Ele sunt constituite din trei circuri mari de stanca, aflate intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300m si cu partea superioara cu un diametru de peste 1km. Culmile inconjuratoare care inchid circular depresiunea sunt taiate doar intr-un singur loc de canionul Vaii Cetatilor.
|
|
|
|
Lumea Pierduta
Denumita asa datorita salbaticiei sale din trecut, Lumea Pierduta reprezinta un platou carstic impadurit, marginit de paraul Izbucul Ursului, Valea Seaca si culmea sudica a Varfului Gardisoara. Mai demult platoul Lumea Pierduta era acoperit de o padure deasa care acum este partial defrisata si strabatuta de drumuri forestiere care i-au rapit din farmecul de odinioara.
Platoul Lumea Pierduta ascunde in subteran o imensa retea de galerii active, tradata la suprafata de existenta unor doline mascate de vegetatie. Doua dintre acestea sunt porti de intrare in subteran, prin avene cu verticale unice in patrimoniul carstic romanesc.
Avenul Negru (cu o verticala de 108 metri) se prezinta ca o palnie cu un diametru de circa 50 metri. In trecut, in timpul exploatarilor padurii o serie de busteni au fost aruncati in adancurile avenului, opturandu-l partial
Avenul Gemanata are deasupra un pod natural si o verticala de 92 metri. Verticala avenului este intrerupta de o platforma de busteni si gheata, formata dupa circa 40 metri, dupa care inca un put duce la raul ce strabate galeria orizontala, ce comunica cu reteaua de sub Avenul Negru.
|
|
Sesul Padis
Situat la o altitudine medie de 1225 m, Sesul Padis se constituie intr-un veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu palcuri de molizi, prin care se dreneaza apele din precipitatii ce vor iesi apoi la lumina zilei in Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau in Valea Boga.
|
|
|
|
Cheile Somesului Cald
Cheile Somesului Cald, desi au doar 3 km lungime, sunt mai greu de parcurs decat Cetatile Radesei datorita diferentelor de nivel si a lungimii sale relativ mari. Traseul de intrare in Chei incepe din Poiana Radeasa
|
Izbucul Breancului
|
Izbucul de la Radeasa
|
Izbucul Ponorului
|
Izbucul din Calineasa
|
Izbucul Julesti
|
|
Piatra Galbenei
Piatra Galbenei reprezinta incontestabil unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Muntii Apuseni. Piatra Galbenei (1243 m) vazuta dinspre nord, este un versant situat in extrema sudica a Gropii de la Barsa. Partea sudica a versantului insa, este un abrupt calcaros de peste 200 m, cu largi privelisti, strajuind Poiana Florilor.
|
Cheile Albacului
|
Cheile Mīndrutului
|
Cheile de la Dealul Jilip
|
Cheile de la Cerbu
|
Cheile de la Coibe
|
Cheile Gīrdisoarei
|
Cheile Ordīncusii
|
|
|
|
Cascada Saritoarea Iedutului
Cascada are o cadere de 10m
|
Cheile Albioarei
|
Colonia de stārci - Padurea Radvani
|
Cheile Jgheabului
|
Cheile Vaii Cetatilor
|
Cheile Vaii Seci
|
Cheile de la izvoarele Crisului Baita
|
Canionul vaii Sighistel
|
Canionul vaii Oselu
|
Canionul Vaii Plaiului
|
Ponorul din Varasoaia
|
|
|
|
